vineri, 11 martie 2011

Din prispa bisericii

                  În Constanţa, pe malul lacului Tăbăcărie există o bisericuţă de lemn, cu o zveltă turlă în stil maramureşean ce poartă hramul Sfântului Mina, unde se află și Așezămintele de zi Arca. O splendoare bisericuța aceasta dar învățăturile de acolo și mai și! 
                 Lângă această minunată bisericuţă s-a construit un mall ce are denumirea City Park Mall. Acest mall e construit pe trei nivele, unul la subsol, unul la parter şi unul la etaj. Bineînţeles, mall cu tot dichisul şi menţionez aici faptul că te deplasezi de la un nivel la altul cu ajutorul scărilor rulante.
                 În afară de laica ieșire la mall pentru câteva haine noi și o gustare şi religiozitatea serviciului divin de la Sfântul Mina - s-a creat un al treilea element de antiteză prin spatiul dedicat sporturilor extreme - Gravity Park, aflat în vecinătatea bisericii. Evident că sunt discuţii de toate culorile pe marginea acestei situații inedite de urbanism, dar vă puteţi imagina şi dumneavoastră!
                   Stând eu frumuşel in "prispa" bisericii și aşteptând o bună prietenă de a mea, printre toate gândurile care imi treceau prin minte într-o clipă s-a făcut linişte şi am găsit un punct comun între cele 3 lucruri neobișnuite! Da, există! Între creștinii de la Sfântul Mina, cei cu skateboard-ul şi cei din mall există un punct comun. Care anume? Păi toţi vrem același lucru (mă număr şi eu printre cei din biserică, mai puțin printre cei de la mall și doar observ activitatea de la gravity park) iar acel lucru este de a ajunge mai sus. Cei din mall vor să ajungă la etajul superior cu scara rulantă, cei de la gravity park vor să ajungă tot mai sus cu skateboard-ul şi alte șmecherii iar cei din biserică prin rugăciune, post şi fapte bune.
                   Nu e fantastic? Într-un cadru cu elemente atat de diferite, există un punct comun iar între oameni diferiți, dorinţa explicită de a ajunge sus, mai sus, tot mai sus. Eu zic că în drumul nostru către înălţimi să facem un mic popas şi să ne uităm la ce e în jurul nostru, cine ştie câte lucruri mărunte, banale, dar surprinzătoare descoperim astfel. Iar apoi să ne continuăm urcușul.
                   

                   

Un comentariu:

Unknown spunea...

Foarte faina ideea; ai dreptate, Maria!

Pentru cei care nu au fost la Sfantul Mina, aici se pot intalni cu parintele paroh, o minune de om, la fel ca si biserica pe care a construit-o:
http://catavencu.ro/parintele-picu-dumnezeu-m-a-indemnat-pe-drumul-lui-dar-mi-a-dat-si-palmuta-13393