Ieri seară am mers la o bisericuță din Vitan care nu m-a impresionat cu ceva anume înainte, dar pentru că este în drumul meu, intru uneori să îmi liniștesc sufletul. Nu mai fusesem de curând din diferite motive dar pentru că vroiam să mă rog în tihnă am îndrăznit aseară.
Ar fi de menționat mai înainte de toate că din pricina unor împrejurări mai mult sau mai puțin favorabile, am căpătat îndrăzneală în rugăciuni și credință spre Sfântul Mare Mucenic Mina, ocrotitorul lăcașului de cult despre care am mai scris în trecut. (În prispa bisericii) Aș mai adăuga faptul că deși nu cred că există rugăciune fără răspuns, întotdeauna am găsit alinare și rezolvare rugându-mă Sfântului Mina și chiar în situații de grea încercare. Din acest motiv și în București mi-a plăcut să merg la biserica unde se află moaștele dar nu am mai ajuns de foarte mult timp acolo. Este o biserică de dimensiuni medii în centrul Bucureștiului dar care este mai mereu aglomerată iar eu prefer tihna atunci când mă rog.
Dar să vezi și să nu crezi!
Intrând eu aseară în bisericuța din Vitan, care se pregătea de închidere, și îndreptându-mă spre altar dau ochii (hopa) cu un aranjament special din lemn pe care nu îl văzusem alte dăți. Mă apropii și văd o icoană cu Sfântul Mina. M-am bucurat în sinea mea că ”mi-a ieșit în cale” și văd în partea dreaptă un disc cu ceea ce părea a fi sfinte moaște. Doar că nu era inscripționat pe nicăieri ale cui ar fi, deși era deja evident pentru cineva care frecventează bisericile.
Am întrebat îngijitorul bisericii ale cui sunt pentru că nu le mai văzusem acolo și deși bănuiam, vroiam totuși să fiu sigură. Din pricina faptului că la biserica din centrul Bucureștiului se adună mulți credincioși și e mereu foarte aglomerat au vorbit la Muntele Athos și au primit aceste sfinte moaște ale Sfântului Mina, ocrotitorul Așezămintelor Culturale de Zi Arca din Constanța despre care vă voi vorbi cu altă ocazie.
Mi-ar trebui o multitudine de frumoase cuvinte și nuanțe pentru a exprima trăirea din sufletul meu pentru că așteptam un răspuns la o rugăciune și l-am primit pe măsura nădejdii. Aș vrea să împart și cu alți credincioși această bucurie deoarece a nu vorbi despre asta e ca și cum ar pune cineva cel mai prețios lucru undeva ascuns anume doar pentru sine, când este atât de mare nevoie de acesta în lume.
Dacă vi s-a întâmplat vreodată ceva bun cât de mic și credeți în sufletul vostru că are legătură cu o rugăciune vorbiți despre asta celor din jur pentru că reprezintă faptele sfinților în zilele noastre. Așa se întărește credința în puterea lui Dumnezeu prin care se fac toate și încurajați și pe cei care poate au deznădăjduit.
Rugăciunea nu costă, e greu până o începi dar sufletul e mai ușor apoi și mai vioi.
Rugați-vă cu nădejde pentru voi, pentru cineva drag sau aflat în suferință și veți vedea o schimbare!
Pentru cei care doresc să afle sfintele moaște le puteți cinsti la Biserica Târca Vitan zidită în 1820, acum parțial în restaurare, cu hramul Înălțarea Domnului. Adresa exactă este Calea Vitan 142, București.
Atunci când cuvintele se acordă în sens, ton și emoție cu nuanțele putem spune că transmitem un mesaj unic. Dacă un mesaj nu poate fi transmis integral doar prin cuvinte sau doar prin nuanțe, din asocierea lor rezultă un mesaj mult mai bine înțeles.
Secțiuni
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu