Privind spre trecut
Văd regi, castele şi un scut.
Albume de demult,
Cu fotografii alb-negru şi tumult.
O cutie muzicală, un patefon stricat,
Un disc vechi, un artist uitat.
Versuri celebre pierdute în neant
Din cărţi cu un roşu cant.
Ce contează cine ce-a spus ieri
Când nu rămân nici amintiri.
Lăsăm timpul să alerge grăbit,
Spre zările unui nou infinit.
Totul se desparte în cuvinte,
În silabe, în litere sfinte
Şi în urma lor rămâne tăcere,
Iar în sufletul blând o părere.
Atunci când cuvintele se acordă în sens, ton și emoție cu nuanțele putem spune că transmitem un mesaj unic. Dacă un mesaj nu poate fi transmis integral doar prin cuvinte sau doar prin nuanțe, din asocierea lor rezultă un mesaj mult mai bine înțeles.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu